România, pe locul al doilea în topul migrației mondiale.

by / joi, 25 mai 2017 / Published in Galerie, Noutati

Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dintr-un motiv evident – războiul civil care macină acea ţară. Românii sunt în schimb migranţi economici şi au ajuns să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană. Datele ONU arată că anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români, cu mult peste estimările oficiale făcute de autorităţile române.

Fenomenul migraţiei s-a declanşat în România imediat după Revoluţie. Însă a crescut în amploare de la un an la altul, mai ales după ce aderarea la UE le-a oferit acces nelimitat cetăţenilor români la locurile de muncă din ţările occidentale.

Între 2000 şi 2015, numărul românilor de peste hotare a crescut în medie cu 7,3% pe an. Este o estimare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pune o singură ţară deasupra României la ritmul migraţiei, Siria, a cărei diasporă a crescut cu 13% pe an. Însă procentajul Siriei este mai mare din cauza exodului declanşat de războiul civil din acea ţară. România este în schimb ţara cu cea mai mare creştere a migraţiei pe considerente economice.

Datele ONU arată că anul trecut 3,4 milioane de români locuiau în străinătate, cei mai mulţi în Spania şi Italia. Numeric, România a ajuns să aibă cea mai mare diasporă din UE după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Toate aceste ţări au însă o populaţie de câteva ori mai mare. Ca să ne putem face o imagine, diaspora românească reprezintă 17% din totalul populaţiei care a rămas în ţară, iar în Polonia – doar 11%. Astfel, am pierdut 3,4 milioane de potenţiali angajaţi din cauza migraţiei. O estimare a BNR arăta că PIB-ul din 2014 ar fi fost cu 50 de miliarde de euro mai mare dacă românii din străinătate ar fi lucrat în ţară în aceleaşi sectoare în care sunt angajaţi peste hotare.

Din 2000 până anul trecut, românii din diaspora au trimis în ţară peste 60 de miliarde de euro, dar după 2008 sumele au început treptat să scadă. Motivele țin, pe de o parte, de criza care a lovit UE după acel an, dar, pe de altă parte, și de faptul că românii din străinătate au început să îşi mute familiile în ţările în care au plecat şi nu au mai avut motive să trimită bani acasă.

„Bomba“ demografică

Cândva, pe vremea când era parlamentar, unul dintre politicienii care se consideră un fel de lideri ai romilor a avertizat asupra posibilității ca, în viitor, aceștia să detoneze „bomba“ demografică. Palavre politicianiste: „bomba“ respectivă era deja detonată de multă vreme, astfel că romii sunt pe cale de a deveni cea mai numeroasă minoritate etnică din România. Recensământul din 1992 anunța că în România trăiesc 401.087 de romi. Cel din anul 2002 dădea cifra de 535.250. Totuși, acele cifre nu erau reale, căci îi luau în calcul doar pe cei care s-au declarat de etnie romă: la cele două recensăminte, mulți ,,conlocuitori“ s-au declarat ca fiind români sau maghiari.

În 1993, sociologii Elena și Cătălin Zamfir au estimat că numărul real al etniei rome se situează între 810.446 și un milion de persoane, așadar, între 3,6 și 4,3 la sută din populația totală a României. Unii dintre liderii romilor susțin că minoritatea lor ar număra între două și trei milioane de persoane. Organizațiile lor internaționale vorbesc chiar despre 2,5 milioane de persoane, o cifră pe care specialiștii o consideră totuși exagerată. Pornind de la actuala natalitate a etniei rome, se estimează că în viitor va exista un spor de circa 57 la sută față de situația actuală. Cuplat cu viitoarea scădere demografică generală, acest spor demografic va aduce această etnie pe primul loc printre minoritățile naționale din România.

TOP