Informatii Utile

Folositi acest formular daca aveti nevoie de mai multe informatii sau ne puteti contacta la nr de telefane:
Apeland din Romania 004. 747 610 339
Apeland din Italia 0039.389 162 50 52

Mai jos aveti informatii generalizate. Click pentru a citi

De regula in aproprierea spitalelor oriunde in Europa, Statele Unite, Canada, exista firme cu traditie si competenta care pot organiza repatrierea unei persoane indiferent de tara de destinatie. Problema cu care ne confruntam este ca de cele mai multe ori aceste firme au costuri exagerate. Este bine ca in acest caz fara sa va creati nici un fel de responsabili tate, sa luati legatura cu noi pentru a va oferi solutia cea mai economica posibil. Primul lucru care trebuie sa il stim este ca pentru a repatria o persoana decedata din Comunitatea Europeana catre Romania, o firma specializata in astfel de servicii trebuie sa execute o repatriere in maxim 72 de ore din momentul in care dumneavaostra ati efectuat comanda. In cazul in care repatrierea se face din tari cum ar fi: Anglia, Franta, Italia, Spania, Germania - costurile de repatriere decedati pot scadea semnificativ in cazul in care adoptati solutia propusa de AIRSALM. In acest caz exista siguranta ca vom face tot ce ne sta in putinta pentru a va oferi solutia cea mai economica

Cum trebuie sa procedez cand ne confruntam cu un deces in familie ?
In momentul in care se intampla sa pierdem pe cineva apropiat este important sa ne mentinem calmul, iar pentru organizarea inmormantarii va putem da urmatoarele sfaturi:

  • Nu acceptati sa discutati cu persoane necunoscute intalnite la morga sau pe coridoarele de la spital si care ofera servicii funerare. Pot fi interesate doar de banii dumneavoastra, nu sa va si ajute sa rezolvati problemele. Aceste cazuri se intalnesc preponderent in tarile din Europa de Est sau in tari in curs de dezvoltare.
  • Pentru a putea lua o decizie corecta in astfel de momente trebuie sa primiti un raspuns concret din partea firmei de servicii funerare la orice intrebare adresata.
  • In costul unei repatrieri trebuie sa fie incluse intodeauna toate serviciile necesare ( inclusiv eventualele taxe  ale  comunei unde a avut loc decesul) . Este important sa  discutati de la inceput  costul total al repatrierii pentru a nu avea alte surprize neplacute in momentul in care vi se prezinta  ,, nota de plata’’

Sfatul nostru este sa fiti atenti in cazul in care :

  • interlocutorul dumneavoastra refuza sa va trimita in scris un precontract in care sunt specificate clar serviciile cerute de dumneavoastra si pretul discutat in prealabil si acceptat de dumneavostra.
  • este suspect in cazul in care ati contactat o firma de transport funerar si aceasta firma va suna de cateva ori fara ca dumneavoastra sa cereti sa fiti contactat. Sau se mai poate intampla sa va faca propuneri de pret din ce in ce mai mici. De regula, o firma serioasa si care face acest serviciu cu demnitate si respect, va va oferi imediat si precis orice informatie de care dumneavoastra aveti nevoie, avand astfel posibilitatea sa aveti informatii precise pentru a putea lua decizii hotarite, responsabile si imediate, iar pretul va fi cu siguranta cel mai economic.
  • orice firma de repatrieri internationale de persoane decedate care dispune de logistica necesara va lua in considerare si o varianta alternativa. De exemplu, in cazul unei repatrieri vor trebui luate in considerare cel putin doua variante de transport: una cu avionul de la cel mai aproape aeroport si una de transport terestru ( atunci cand distantele in km sunt aceptabile ) urmand ca dumneavoastra sa alegeti varianta care va convine cel mai mult.
  • transportul  persoanelor decedate trebuie sa fie facut numai cu  masini omologate in acest sens. NU POATE FI EFECTUAT CU DACIA PAPUC  sau cu alte masini care nu au fost modificate, omologate si autorizzate in baza la legislatia comunitatii europene din tara de unde are loc repatrierea. Neindeplinirea uneia dintre aceste conditii poate duce la sechestrarea sicriului de catre institutiile abilitate ceea ce are ca si consecinte intarzierea transportului, cheltuieli suplimentare sau compromiterea totala a transportului. 

- Sicriul in care se transporta persoana decedata va fi ales de catre familie si nu poate fi schimbat. Sa nu acceptati si sa nu fiti de acord sa vi se propuna ca la sosirea in Romania sa va fie schimbat sicriul.Trebuie sa verificati existenta sicriului de zinc in interiorul celui de lemn. Schimbul sicriului de zinc, da poate scadea pretul repatrierii dar pune in pericol sanatatea tuturor celor care intra in contact cu sicriul.  
Persoana care va propune acest lucru nu face altceva decat sa profite de starea dumneavostra de emotivitate si sa va insele. Daca va propune acest lucru fiti sigur ca cel in cauza a mai folosit acelasi sicriu si la transportul altor persoane decedate. Cine face acest lucru va pune in  pericolul transmiterii unor boli, incalca in mod constient orice demnitate a persoanei, si nu in ultimul rand incalca legea oricarui stat si este pasibil de amenzi

Costurile unui transport din Comunitatea Europeana pot diferi in functie de cheltuielile firmei si de modul in care aceasta organizeaza transportul. De aceea sfatul nostru este sa cereti o oferta de pret de la mai multe firme, sa analizati timpul in care acestea executa transportul la destinatie care nu trebuie sa depaseasca mai mult de 24- 36 de ore. Dupa ce cunoasteti costurile serviciilor mai sus mentionate puteti alege firma care ofera cele mai bune servicii la cel mai competitiv pret. Este de preferat sa aveti o confirmare scrisa, prin e-mail sau fax a serviciilor cerute de dumneavoastra. Timpul de plecare si timpul aproximativ de sosire la destinatie, contractul pe care firma de transport funerar se obliga sa il respecte impreuna cu costul stabilit de comun acord cu dumneavoastra.
Sfatul nostru este sa fiti atenti in cazul in care :

  • interlocutorul dumneavoastra refuza sa va trimita in scris un precontract in care sunt specificate clar serviciile cerute de dumneavoastra, conditiile de efectuare a acestor servicii si pretul discutat in prealabil si acceptat de dumneavostra;
  • exista firme care va vor spune ca masina lor de transport este dotata cu aparat frigorific pentru transportul persoanelor decedate. Acest lucru nu este prevazut de legislative deoarece in cazul unui transport pe distante lungi legea Politiei Mortuare Europeane prevede interventia chimica (antiputrefactie) si inchiderea intr-un sicriu de zinc cu capac sudat. Fara aceasta pregatire (interventie chimica si inchiderea in sicriu zincat) nici un agent al Politie Mortuare din nici o tara europeana nu isi va da acordul pentru efectuarea transportului. Nimeni nu va intreba daca masina este dotata cu sistem frigorific deoarece temperatura nu are nici o relevanta in timpul transportului din moment ce s-a facut interventia chimica si inchiderea in sicriu de zinc.
  • Costurile unei repatrieri depind de urmatorii factori ( enumerati mai jos ) si se refera strict ca exemplu doar in cazul unei repatrieri din Comunitatea Europeana catre Romania. Airsalm va comunica imediat costul oricarei repatrieri persoanelr interesate. Aceste costuri vor fi facute in baza informatiilor furnizate de catre persoana care comanda transportul funerar.
  1. Timpul de intocmire a documentelor si costul acestora si a eventualelor taxe sau timbre fiscale ale comunei sau orasului pe raza caruia a avut loc decesul
  2. Costul sicriului de repatriere decedati in cazul in care se opteaza pentru un sicriu divers fata de sicriul Standard
  3. Greutatea persoanei decedate, tinind cont ca poate exista situatia in care sa fie nevoie folosirea unui sicriu mai mare decat cel standard.
  4. Distanta km intre locul decesului si aeroport . Acest lucru este valabil doar in cazul repatrierilor cu avionul
  5. Distanta km dintre locul unde se gaseste persoana decedata si localitatea din Romania unde va avea loc inmormantarea.

Imbalsamarea sau conservarea corpului in vederea transportului persoanei decedate pe distante lungi
Toti o vor numi ,,Imbalsamare’’, iar noi o scriem intre virgule deoarece in realitate nu este o imbalsamare in adevaratul sens al cuvintului, ci este doar un tratament chimic antiputrefactiv obligatorie fara de care nici un agent de politie mortuara din nici o tara a Comunitatii Europene nu isi va da acordul de plecare pentru repatrierea unui decedat al carui corp nu a fost tratat chimic in vederea conservarii corpului pe perioada transportului pana la destinatie. Aceasta interventie chimica este o interventie de baza si se aplica la orice persoana decedata care trebuie sa fie transportata pe o distanta mai mare de 100 de km de la locul decesului si indiferent de tara de destinatie. De regula aceasta interventie chimica dureaza pana la un maxim de 4-5 zile in conditii de temperatura de maxim 15°.
Imbalsamare certificata se face in toate cazurile numai la cererea familiei ca un omagiu adus persoanei care nu mai este in viata pentru pastrarea nealterata a corpului prin interventia chimica asupra corpului garantand lipsa oricarui miros neplacut si conservarea perfecta a imaginii corpului neinsufletit timp de 30 de zile. Aceasta interventie este certificata si garantata de AIRSALM prin Institutul National de Tanatoprasi din Italia doar pentru persoanele decedate care pleaca din Italia indiferent de destinatie. AIRSALM isi asuma responsabilitatea de a efectua serviciul de imbalsamare garantat si certificat pentru persoanele in cazul carora decesul a avut loc in unul din urmatoarele state: Germania, Italia, Franta, Austria, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Olanda, Statele Unite, Canada. Se face doar la cererea expresa a familiei, trebuie sa fie stipulata in contractul de repatriere si transport si de regula este ceruta in cazurile in care exista o distanta de timp mare intre ora decesului si data efectuarii inmormantarii.
Cum s-a precizat anterior, procedeul actual de imbalsamare e in principiu simplu, putand fi definit ca o metoda de conservare temporara, cu scopul fundamental de prezentare a defunctului. In ciuda aparentei simplitati, procedura solicita o pregatire particulara, atat din punctul de vedere al specializarii - deoarece imbalsamatorul trebuie sa posede cunostinte teoretice si practice solide- cat si o fundamentala pregatiremorala - pentru desfăşurarea unei profesii atat de delicate. E vorba in realitate despre procedura Gannal pusa la punct in secolul al XIX-lea, dar modificata datorita tehnicilor contemporane. Procedura presupune injectarea cu presiune mare la nivel intraarterial al unui lichid antiseptic care dezinfecteaza si conserva, astfel incat acesta sa se amestece cu sangele, factorul cel mai important in procesul descompunerii. In unele situatii se aplica si un drenaj usor la nivelul venelor, urmat de ulterioara drenare a cavitatii abdominale si a celei toracice, proceduri necesare in prezenta unor boli specifice.
Aceste tratamente sunt completate de o toaletare atenta si de o pozitionare ingrijita a cadavrului, acestor tratamente li se adauga aranjarea fetei defunctului. Fizionomia impacata si senina a defunctului trebuie sa transmita familiei un sentiment linistitor, aceasta e imaginea care trebuie sa ramana pentru multa vreme in amintirea celorlalti.
Oare chiar sa fie necesar sa ne amintim oribilele grimase ale mortii, rictusul agoniei, culoarea albastra, cianotica a pielii pe care o demonstreaza corpurile palide si contorsionate? Cu totii cunoastem descrierea fetei cadavrice din scrierile lui Hipocrate, descriere mereu actuala, desi au trecut mii de ani.
Nu e necesar sa ne amintim stadiile clasice ale imbalsamarii care incep cu pierderea mobilitatii, cu rigiditatea si cu scaderea temperaturii pana la cea a ambientului; nici de culoarea palida care precede petele verzui, umflarea corpului, mirosul si eliberarea de fluide din cavitatile naturale.Descrierea procesului de descompunere se incheie aici, dar specialistii stiu foarte bine pana unde poate ajunge putrefactia. Iar oroarea imaginii unui corp in putrefactie e prea des prezenta, oamenii o pot constata usor, e suficent sa privim filmarile oferite noua de posturile tv. Toate exemplele nu fac altceva decat sa sustina o idee: ca Serviciile de Igiena Mortuara sunt esentiale, ca imbalsamarea e o necesitate. Odata cu inceputul erei industriale comportamentul social al familiilor s-a schimbat. Acest fapt s-a datorat modificarii caracteristicilor familiei, evolutiei acesteia de la cea de tip traditional, cu multiple ramificatii si numerosi membri, la cea nucleara, limitata la parinti si fii si uneori la bunici. A fost firesc ceea ce a urmat: riturile şi ritualurile, obiceiurile stravechi ale familiei legate de funeralii, cele care-i tineau legati unii de ceilalti in trecut s-au simplificat progresiv, membrii familiei s-au îndepartat treptat de ceea ce nu-i mai reprezenta.
In orice familie in trecut, in orice grup social, o persoana cu suflet si plina de devotament efectua toaletarea si aranja defunctul, il imbraca, il prezenta familiei si vecinilor. Corpul era cel mai adesea izolat intr-o camera neincalzita. Spre deosebire de ceea ce se petrecea mai demult, astazi locuintele au dimensiuni mici, sunt calde vara si prea incalzite in timpul iernii, prin urmare conditiile sunt inadecvate depunerii defunctului intr-un atare ambient fara ca acesta sa fi fost supus unor tratamente de conservare. Nici familia nu ar putea ramane alaturi de cel drag.
Imbalsamarea e necesara atat in cazul decesului la domiciliu cand confera membrilor familiei posibilitatea de a-si priveghea defunctul si de a-i aduce omagii, cat si atunci cand decesul survine in regim spitalicesc. In acest caz imbalsamarea isi demonstreaza utilitatea atat pentru faptul ca e vorba de o unitate de sanatate publica, destinata sa ingrijeasca persoane vii, cat si pentru faptul ca autopsia, efectuata frecvent, lasa urme pe care doar ingrijirea specializata le poate atenua sau reduce.
Imaginea senina a unui trup contribuie substantial la usurarea durerii membrilor familiei unui defunct si la atenuarea socului brutal al despărtirii. Contributia minima pe care imbalsamarea o poate aduce in indulcirea durerii indica in fond simtire, traire, o constiinta elevata, e un indice al participarii, al respectului fata de aproapele nostru, fiindca Moartea ne priveste pe toti.

Autopsia defineste examinarea medicala a unui corp neinsufletit, in scopul determinarii cauzelor decesului. Examinarea este efectuata, de regula, in cazul deceselor subite survenite in conditiile unei stari de sanatate aparent bune, sau la cererea familiei decedatului. Spre deosebire de legist, un medic nu poate solicita efectuarea autopsiei fara a obtine in prealabil acordul familiei; in plus, familia are dreptul de a solicita limitarea autopsiei la anumite organe.

Exista 2 tipuri de autopsie: Legala sau Clinica (denumita adesea examinare post-mortem sau necropsie).

- Autopsia clinica se efectueaza de regula in spital pentru determinarea cauzelor decesului (cand se banuieste ca acestea sunt de ordin medical). Scopul autopsiei clinice este de a oferi raspunsuri specifice si de a identifica boli sau alte probleme de sanatate corelate cu decesul. In cazul unui deces in circumstante misterioase, in majoritatea statelor, exista legi care solicita anumite investigatii:injurii la nivelul corpului, complicatii provenite in urma unor injurii, urme de otrava in organism, complicatii ale unor infectii, urme de violenta care indica omuciderea. Daca se indeplineste unul dintre criteriile de mai sus, cazul este preluat de medicii legisti pentru a se stabili cauza exacta a mortii.

- Autopsia legala difera de cea din spital din punct de vedere al scopului. Plecand de la determinarea cauzei de deces, pe cat posibil, medicul legist trebuie sa stabileasca si maniera mortii (natural, accident, sinucidere, etc), identitatea decedatului (in cazul in care nu este cunoscuta) si ora decesului. Autopsia implica de asemeni investigarea scenei, hainelor si analizele toxicologice. In investigarea unui deces, autopsiile sunt de regula efectuate de catre medicii legisti. Acestia studiaza efectele bolilor, tratamentelor medicale si injuriilor la nivelul organismului. Un medic legist este specializat in investigarea cadavrului pentru stabilirea legala a cauzelor decesului (admise in justitie). Au fost delimitate 5 maniere de deces: Naturale; Accidentale, Omucidere, Suicid, Cauze nedeterminate. Dupa examinarea tuturor probelor, medicul legist declara cauza mortii (una dintre cele 5 expuse mai sus). De exemplu, daca in urma autopsiei se descopera ca pacientul a decedat in urma dezvoltarii unei afectiuni cu potential fatal - leucemie, cancer - va fi considerat deces din cauze naturale.

Constatarea decesului in orice tara din Comunitatea Europeana trebuie efectuata de un medic desemnat in acest sens dar nu inainte de 12 ore de la data decesului si nu mai tirziu de 30 de ore. Acest timp trebuie respectat in cazul unor decese naturale.

In cazul unui deces din accident, sau alt tip de moarte violenta aceste termene nu sunt luate in considerare.

Incinerarea persoanei decedate se poate realiza numai in conformitate cu legislatia tarii respective, apeland la serviciile unei firme de pompe funebre.

Durata difera in functie de momentul decesului. Poate fi vorba de cateva zile in cazul in care decesul a avut loc recent sau poate dura mai mult in cazul in care inmormantarea a avut loc in trecut. Airsalm asigura transportul urnei cu cenusa din orice tara pana in Romania. Predarea urnei si a documentelor se va face in baza unui act de predare-primire si numai in prezenta unui membru al familiei sau a unei persoane imputernicita de familie.

Pentru transportul urnei in Romania nu este nevoie de intocmirea pasaportului mortuar.

Incinerarea este posibila - chiar daca inmormantarea a avut loc in urma cu ani de zile - respectand legislatia specifica fiecarui stat.
De regula, aceasta este o procedura care nu este foarte simpla, dar cu siguranta ca noi cei de la AIRSALM vom asista familia in cauza, in toate procedurile inerente fiecarei etape. Durata poate fi de cateva zile in cazul in care decesul a avut loc recent sau poate sa dureze maxim 60 de zile in cazul in care inmormantarea a avut loc in trecut.

In cazul accidentelor de circulatie, al accidentelor la locul de munca sau altor tipuri de acidente cu victime, legislatia europeana nu face distinctie in functie de teritoriul sau tara de unde provin victimele acestora si trateaza problema in mod egal. Nu putem enumera aici toate prevederile legale in acest sens dar incercam sa va dam cateva sfaturi care speram sa va ajute in acest caz. De regula, in cazul unui accident (indiferent de natura lui) soldat cu victime va interveni politia care va ancheta cazul respectiv.
Pana la finalizarea cercetarilor dumneavoastra puteti contacta o firma de transport funerar international (de regula orice firma serioasa poate dispune plata imediata si in avans a cheltuielilor de transport si repatriere precum si a cheltuielilor necesare inmormantarii) in asa fel incat familia persoanei decedate sa poata infrunta din punct de vedere economic situatia dificila prin care trece.
Biroul de avocati care va prelua cazul dumneavoastra, de regula, nu va cere nici o plata in avans sub forma de onorariu ci va va propune ca plata a serviciilor sale un procent dinainte stabilit care va fi calculat din suma pe care avocatul care va reprezinta o va obtine de la compania de asigurari. Acest lucru da posibilitatea sa aveti cheltuielile (repatriere + inmormantare) platite in avans, urmand ca dupa ce dumneavoastra incasati banii de la asigurare sa achitati aceasta suma ca onorariu pentru avocat.
In cazul in care dumneavoastra va confruntati cu o astfel de situatie AIRSALM poate sa va sustina imediat si de la inceput in toate demersurile legale pentru astfel de situatii, reprezentandu-va interesele de la inceput si fiind mereu informat de parcusrul procesului. In cazul in care decideti ca avocatii nostri sa va sustina interesele dumneavoastra in cazul in care un membru al familiei a fost victima unui accident de circulatie sau de munca, AIRSALM isi ia imediat responsabilitatea de a interveni in sustinerea economica prin :

  • Plata imediata si anticipata a cheltuielilor de repatriere si inmormantare
  • Nu trebuie sa achitati nici un avans pentru serviciile biroului de avocatura.
  • Avocatii AIRSALM nu au voie sa faca cunoscute cauzele contractuale cu alte parti decat cu descendentii directi ai victimei accidentului ( decat in cazul in care acestia au imputernicit prin procura semnata in fata notarului) terte persoane care sa-i reprezinte in discutiile cu avocatii care se ocupa de caz. Aceasta situatie se verifica de obicei in cazul unor probleme de sanatate care fac imposibila prezenta lor.
  • Plata se va face numai prin virament bancar in contul indicat de persoanele in drept pentru acest tip de despagubire ( sot, sotie, parinti copii ) in conformitate cu prevederile legale, operatiunile de acest gen fiind facute intr-o transparenta totala.

"Eticheta unui funeraliu" se refera la acel cumul de reguli de conduita care privesc comportamentele umane in ocazii cum sunt ceremoniile funebre si ritualurile legate de acestea. Conduita in astfel de situatii e diferita de la o cultura la alta si chiar de la o religie la alta, astfel incat e bine de stiut ce reguli se cuvin respectatate in astfel de momente. Prin urmare e indicat ca persoana care provine dintr-o alta cultura sau care apartine unei alte credinte religioase sa ceara cateva sfaturi de la cei care sunt mai bine informati.
Majoritatea regulilor care tin de eticheta oricarui ceremonial funebru sunt simple si general valabile.Trebuie mai intai sa tineti cont de ocazia in sine, de semnificatia ceremoniei la care vreti sa participati, fiindca e vorba in primul rand de a exprima respect fata de cineva pe care l-ati stimat in timpul vietii. Aceasta atitudine v-o puteti manifesta abordand o tinuta decenta, imbracand vesminte simple, de culoare inchisa. Comportamentul retinut si un salut adresat cortegiului funebru sunt expresia bunei dvs. conduite si a participarii afective la durerea familiei. Salutul traditional include o scurta exprimare a simpatiei, fiind de asemenea potrivita trimiterea de flori dar si a unei scrisori de condoleante.
Unele dintre regulile comportamentale legate de ceremonia funebra sunt specifice doar in aceasta conjunctura, astfel ca atunci cand familia indoliata are un orar de vizite cunoscut, persoanele care doresc sa exprime condoleante pot s-o faca in acest interval, prilej cu care, impreuna cu cei apropiati, se aduce un ultim salut memoriei defunctului. Aduce cu acest prilej familiei un dar constand in mancaruri, e un gest comun multor culturi, acesta pentru a o scuti de corvoada pregatirii hranei. In timpul orelor de vizita se vorbeste cu voce scazuta si se asculta cu atentie cand altii spun ceva.
In timpul ceremonialului funerar participantii trebuie sa ramana intr-o tacere respectuoasa, cu exceptia momentului in care sunt eventual chemati sa spuna cateva cuvinte sau sa cante impreuna cu restul asistentei. Persoanele invitate sa poarte sicriul sau cele chemate sa adreseze un ultim omagiu defunctului ori sa rosteasca epitafuri vor putea primi indicatii suplimentare de la cel care oficiaza. Prezenta copiilor mici este admisa, cu conditia ca acestia sa pastreze linistea in timpul ceremonialului funebru.  
 Prietenii intimi ai familiei indoliate pot oferi asistenta, pe baza regulilor specifice impuse de eticheta funerara, astfel ca acestia pot fi voluntari in timpul ceremonialului funebru sau se pot ocupa de organizare, pot sa conduca persoanele venite de departe, cum, tot atat de bine, pot sa aiba grija de rudele defunctului in timpul ceremoniei. Asistenta pe care intimii familiei o pot acorda in aceasta imprejurare poate fi insa declinata, ajutorul poate fi refuzat cu amabilitate, atitudine care nu trebuie sa deranjeze intruncat familia indoliata trece prin momente grele, are nevoie de intimitate, pe care noi trebuie s-o acordam cu tot respectul.
La fel ca si participantii la un funeraliu si familia defunctului trebuie sa respecte niste reguli de comportament, determinate de aceeasi eticheta. Conform traditiei li se trimit multumiri celor care au adresat condoleante familiei, celor care au trimis flori sau alte daruri si celor care au asistat la ceremonialul funebru, intre care celui care a oficiat, personalului de la pompele funebre etc. In orele de vizita e semn de buna educatie ca familia indoliata sa se adreseze oaspetilor, multumind pentru vizita si pentru sprijinul moral pe care acestia il acorda.

In actualul context social nu mai suntem obisnuiti, din pacate, sa luam act firesc despre problema mortii. E firesc sa reactionam in modul acesta, pe cine nu ar inspaimanta un atare gand? In schimb, a nu vorbi despre un astfel de subiect, a-l ignora deliberat, nu duce la nimic pozitiv. Astazi rudele isi vegheaza mult mai rar si mai putin defunctii, funerariile, mai cu seama in marile orase, au devenit formale si se incheie rapid. Cu toate acestea moartea si doliul nu pot fi ignorate, raman puncte cardinale in existenta noastra sociala.
Cum se stie, nici macar faptul de a muri nu e gratis, costurile medii ale unui serviciu funebru in Italia sunt destul de mari, chiar daca in ultima vreme preturile manifesta o tendinţă de scadere, aceasta si datorita pietii supraaglomerate si evident concurentei acerbe. Cat de costisitor e asadar defunctul? Cu siguranta foarte costisitor, iar familia prin platirea unei capele elegante, prin florile incantatoare cu care il înconjoara si prin cumpararea unui loc de veci frumos incearca sa asigure celui drag funerarii demne de memoria lui.
Practica tanatologica consta intr-un tratament postmortem si presupune ingrijiri ale trupului dupa moarte, prin igienizare si conservare. Tehnicile tanatologice sunt tratamente igienice de mare finete, absolut necesare in sectorul funerar şi cimiterial. Corpul, in orele succesive decesului, sufera o transformare rapida, prin eliberarea de lichide din organism si de vapori dezagreabili care fac priveghiul sa devina traumatizant si chiar periculos pentru sanatate.
Prin apelul la practicile tanatologice se pot insa evita situatiile neplacute. Aceste practici constau in injectarea in sistemul arterial a unui fluid de conservare si intr-o serie de tratamente estetice aplicate corpului, care permit mentinerea unui aspect exterior placut timp de mai multe saptamani, amanand pentru o vreme instalarea procesului de descompunere. Un aspect important, demn de semnalat, este acela ca prin apelul la tehnica tanatologica se garanteaza transformarea naturala a corpului in tarana in maximum 10 ani, in vreme ce fara tratarea corespunzatoare al acestui proces se definitiveaza de abia dupa 40 sau in unele cazuri chiar dupa 80 de ani de la inmormantare.
Practica tanatologica prezinta avantaje si pentru medicina legala, intrucat oprind procesul de descompunere al cadavrului tesuturile si leziunile raman în stadiul initial, ca si cum ar fi fost supuse unei pregatiri histologice, permitand si facilitand astfel continuarea cercetarilor criminalistice.
Apelul la aceasta practica va face posibila studierea traiectoriei unui proiectil, tehnica tanatologica aducandu-si contributia la continuarea anchetei, constituind un suport pentru metodologiile de identificare medico-legale folosite in prezent. In cazul dezhumarii, actiune uneori necesara in anchete judiciare, rezultatele cercetarii vor fi cu siguranta mult mai bune daca e vorba despre un cadavru asupra caruia s-au aplicat tehnici tanatologice, decat asupra unuia in descompunere.
Prin urmare consideram ca din tot ceea ce s-a spus rezulta marea importanta a acestei noi profesii; rudele defunctului vor avea o ultima amintire mult mai placuta si infinit mai putin traumatizanta, imaginea celui drag fiind asemenea celei din timpul vietii, fara rictusul si grimasele pe care moartea le imprima pe chipul cuiva.
E bine sa precizam ca practica tanatologica nu trebuie confundata cu tehnica imbalsamarii, metoda des intalnita si nu foarte utila, ci sa o intelegem ca pe o tehnica de conservare temporara; aceasta face ca trupurile tratate tanatologic sa poata fi conservate intre 10 si 15 zile inainte de inhumare, ramanand intacte indiferent de mediul in care vor fi depuse.

Sunt multe avantajele pe care noua tehnica le aduce, aplicarea ei devenind din ce in ce mai necesara, fiindca nu trebuie uitat cat de important este pentru fiinta umana sa aduca un ultim omagiu celui drag plecat pentru totdeauna, in conditii de normalitate si nu intr-o stare de anxietate, cum stim ca se intampla azi.
Inca din zorii civilizatiei, oamenii au incercat sa pastreze intacte trupurile celor decedati. In afara Imbalsamarii practicate de egipteni si de guanchos, au fost utilizate si alte metode, indiferent de rasa, religie sau de clima. Spre exemplu au fost descoperite in Africa si in Asia in copurile ingropate cavitati umplute cu gudron, cu bitum, cu carbune de lemn sau cu alte produse considerate a avea capacitati de conservare.
In America Centrala si in Peru au fost descoperite cadavre mumificate, inhumate in chiupuri(vase mari de lut) imense, umplute fara indoiala cu ierburi sau cu sare vegetala; asemenea chiupuri se aflau depuse in interiorul unor grote in care aerul era uscat si ventilatia buna, iar temperatura constanta. Chiupurile au fost alese in mod special pentru forma lor care obliga pozitionarea ghemuita a corpului, amintind-o pe cea fetala, simbolizand, desigur, nasterea, moartea si de asemenea...calatoria. Imbalsamarea egipteana prevedea eviscerarea urmata de macerarea mai mult sau mai putin indelungata a cadavrului intr-o baie de carbonat de sodiu sau in saramura. Tehnicile folosite erau variate, tinand evident cont atat de rituri dar si de posibilitatile materiale ale familiei.
E important sa subliniem ca rezultatul urmarit era cel al mumificarii cadavrului, mai exact al conservarii eterne, scopul esential fiind metafizic, legat, in marea majoritate a cazurilor, de credinta in metempsihoza. Trebuie oricum sa adaugam ca si igiena era, chiar daca intr-o masura mai mica, una dintre ratiunile pentru care se practica imbalsamarea asupra tuturor defunctilor.  Stravechiul Egipt pare a detine portofoliul inventiei conservarii prin metoda asepsiei, valabilitatea tehnicilor si principiile dupa care s-au condus egiptenii, fiind astazi unanim recunoscute, constituind bazele practicii tanatologice moderne.
Metoda tanatologica a fost adusa in Europa dupa 1927 cand cativa specialisti britanici au descoperit-o in America de Nord si i-au inteles foarte repede avantajele. Pana in acel moment in Marea Britanie mortii erau conservati prin aplicarea de gheata carbonica, dar procedeul a fost inlocuit cu cel tanatologic, care treptat s-a raspandit in toate tarile Occidentale, mai cu seama dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Au aparut scoli specializate si un institut care avea rolul de-a aduce la acelasi numitor programa scolara si de a acorda cursantilor o diploma dupa ce acestia promovau examenul national.
 In 1960 trei francezi, intre care si o femeie, au plecat pentru o perioada de formare in Anglia si in Statele Unite. La intoarcere au inceput sa realizeze primele tratamente care, spre surpriza multora, s-au dovedit foarte apreciate de catre familiile in sanul carora avea loc vreun deces. A fost necesar sa fie depasite multe obstacole, sa se lupte impotriva multor reticente, sa fie daramate multe tabu-uri pentru a se ajunge la scopul dorit.
S-a demonstrat deja ca practica tanatologica a existat dintotdeauna, e adevarat, sub forme diverse, dar intrebarea e unde e ea practicata in zilele noastre? Cum s-a mai spus, in mult mai multe tari decat s-ar putea crede. Astfel, in America de Nord sunt tratate tanatologic peste 95% dintre corpuri iar in Marea Britanie 80%. Franta se distinge de asemenea cu peste 40% dintre tratamente realizate in tehnica tautologica, prezentand o crestere anuala notabila, putand fi apoi urmata de Belgia si Spania. In America de Sud se remarca Venezuela, urmata de alte tari din acelasi areal. In ceea ce priveste restul Europei ideea folosirii procedurii tanatologice prinde tot mai mult contur in Germania, Elvetia si in Italia, interesul fiind demonstrat prin cererile care vin din partea acestor tari de a-si forma specialisti.
In tarile scandinave procedura tanatologica e practicata in peste 70% dintre cazuri, cu mentiunea ca ea necesita obligatoriu si autopsierea. Chiar daca in tarile africane metoda e foarte puţin aplicata, totusi trebuie spus ca acolo exista alte forme de conservare aplicate in peste 90% din cazuri. In marea majoritate a cazurilor cadavrele sunt tratate cu numeroase injectii hipodermice si cu cele continand formaldeida. Practica tanatologica e insa intalnita in Oceania, in tarile anglo-saxone si in unele tari asiatice cum ar fi Sri-Lanka, Singapore si Hong-Kong. In China si in Thailanda insa pot fi intalnite aceleasi practici ca si in tarile africane,  unde tratarea cadavrelor se face cu formaldeida. 
In toate tarile citate familiile cer sprijinul specialistilor pentru a bloca si amana cat mai mult timp posibil inevitabilul proces de descompunere.

TOP
Susţine-ne cu un like: